Organizațiile românești de agricultură ecologică, împotriva Noilor Tehnici Genomice

Mai multe organizații românești care promovează agricultura ecologică se opun relaxării politicilor europene în domeniul alimentar. Această relaxare ar putea permite accesul pe piață pentru alimente care încorporează materii prime produse cu ajutorul Noilor Tehnici Genomice.

”Angajamentul mișcării ecologice exprimat de IFOAM Organics Europe de a produce fără „noile tehnici genomice” (NGT), susținut și de Inter-Bio, vine alături de avertismentul cu privire la amenințările asupra suveranității europene a semințelor.

În urma adoptării de astăzi de către Parlamentul European a legislației privind plantele obținute prin NGT, mișcarea ecologică europeană își reafirmă angajamentul de a produce alimente fără NGT-uri și avertizează că vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a proteja suveranitatea europeană a semințelor.

Cea mai îngrijorătoare problemă rămasă nerezolvată de votul de astăzi este cea a brevetelor pe trăsături și secvențe genetice. Aceasta riscă să limiteze accesul la resursele genetice, să reducă inovarea, să crească dependențele și va duce la o concentrare tot mai mare a pieței în cadrul sistemului alimentar.

Noile reguli scutesc așa-numitele NGT-uri de cerințele-cheie care se aplică altor organisme modificate genetic (OMG), inclusiv procedurile de evaluare a riscurilor, trasabilitatea și etichetarea pentru consumatori. Deși acest lucru reprezintă un pas înapoi pentru biosecuritate, transparență și libertatea de alegere, mobilizarea mișcării ecologice a asigurat garanții importante: NGT-urile vor rămâne interzise în producția ecologică, iar loturile de semințe care conțin NGT-uri vor trebui etichetate, oferind fermierilor informațiile minime necesare pentru a evita cultivarea plantelor NGT”, spun reprezentanții Inter-Bio, o organizație românească ce promovează agricultura ecologică.

Potrivit lui Jan Plagge, președintele IFOAM Organics Europe, „Mișcarea ecologică rămâne angajată în producerea de alimente fără OMG-uri (Organisme Modificare Genetic) și fără NGT-uri și va continua să se implice în inovarea agroecologică sistemică și de tip open-source pentru a face întregul sistem agricol mai sustenabil. Presupusele beneficii ale NGT-urilor se bazează pe pure speculații, iar noi îndemnăm factorii de decizie să rămână vigilenți”.

În deplin acord cu această viziune, Costin Lianu, președintele Asociației Inter-Bio, subliniază importanța strategică a menținerii standardelor ecologice stricte și a protejării fermierilor locali de presiunile monopolurilor tehnologice, reafirmând susținerea României pentru un sector agricol ecologic, independent și rezilient.

La fel ca mulți oameni de știință, organizații ale societății civile, fermieri, procesatori și comercianți cu amănuntul, mișcarea ecologică rămâne convinsă că abordările sistemice ale agriculturii, inovării, ameliorării și gestionării dăunătorilor și bolilor oferă o cale mai eficientă către sustenabilitate și reziliență pe termen lung. Totuși, ingineria genetică defilează în sens contrar. Biotehnologia modernă a creat în momente diferite două instrumente puternice, două „foarfece moleculare surori”, născute din aceeași dorință de a rescrie codul vieții în numele eficienței și al profitului, dar destinate să acționeze complet diferit.

Prima soră, foarfeca OMG-urilor clasice, acționează ca un „importator” brutal de viață care inserează forțat o genă complet străină (de la o bacterie sau altă specie) în ADN-ul unei plante. Pentru că lucrează orb, ca o tragere la țintă legată la ochi, procesul durează până la 15 ani, costă zeci de milioane de euro și riscă să declanșeze mutații secundare neprevăzute. Din acest motiv, legislația europeană a blocat-o în spatele unor reguli drastice de biosecuritate, etichetare și trasabilitate totală, restricții care rămân neschimbate și astăzi, în 2026.

Cea de-a doua soră, foarfeca NGT, este un chirurg microscopic mai seducător și pentru europeni. Ea nu aduce gene din exterior, ci realizează o corectură rapidă de tip „Find & Replace” direct pe codul nativ al plantei. Această precizie chirurgicală reduce timpul de laborator la doar câteva luni și scade masiv costurile de dezvoltare. Marea ruptură istorică se produce acum, în 2026: în timp ce prima soră rămâne strict reglementată, sora mai tânără (NGT Categoria 1) este complet scutită de evaluările de risc și va ajunge pe rafturile supermarketurilor fără nicio etichetă de avertizare pentru consumatori.

În ciuda avertismentelor repetate din partea fermierilor, amelioratorilor și organizațiilor societății civile, majoritatea europarlamentarilor au ales să nu consolideze măsurile de protecție împotriva efectelor nocive ale unor drepturi de proprietate intelectuală prea largi și puternice, cum sunt brevetele. În perioada premergătoare votului, au fost depuse amendamente pentru a consolida protecția împotriva efectelor nocive ale brevetelor asupra semințelor și resurselor genetice. Aceste măsuri de limitare a sferei de aplicare a brevetelor au avut ca scop păstrarea concurenței loiale, sprijinirea sectorului diversificat de ameliorare din Europa și protejarea libertății de operare a amelioratorilor și fermierilor.

Conducerea Inter-Bio, alături de IFOAM Organics Europe, afirmă că va continua să pledeze pentru limitarea sferei de aplicare a brevetelor, pentru a se asigura că sutele de companii mici și mijlocii de ameliorare, care formează coloana vertebrală a sectorului european al semințelor, își pot continua activitatea. Protejarea biodiversității și a diversității de ameliorare rămâne esențială pentru suveranitatea europeană și securitatea alimentară pe termen lung.

„Pentru România, o țară cu un potențial uriaș în agricultura ecologică, această decizie reprezintă un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm fermierii locali de presiunile monopolurilor tehnologice și ale brevetelor genetice. Menținerea standardelor ecologice stricte și a independenței semințelor noastre este o problemă de suveranitate națională și alimentară. Nu putem accepta ca biodiversitatea României să devină dependentă de interesele marilor corporații de biotehnologie. Mobilizarea fermierilor ecologici, pe care și noi îi reprezentăm prin afilierea la IFOAM Organics, a salvat totuși câteva garanții esențiale: NGT-urile rămân strict interzise în agricultura bio, iar loturile de semințe contaminate vor fi etichetate, oferind o minimă protecție producătorilor. Miza principală pentru România nu este doar monopolul tehnologic în sine, ci lipsa de transparență (consumatorul nu va ști dacă mănâncă un produs indus genetic) și riscul economic ca semințele românești să fie înlocuite de soiuri brevetate de mari companii externe”, a declarat Costin Lianu, președintele Inter-Bio.

Pentru fermierii bio, această reglementare îi menține în elita celor fideli față de consumatorii care doresc să mănânce sănătos:

• La semințe: Fermierii bio nu au voie să cumpere sau să folosească semințe modificate prin NGT. Loturile de semințe convenționale care conțin NGT vor trebui etichetate obligatoriu, tocmai pentru ca un fermier bio să le poată evita.
• La inputuri (îngrășăminte/furaje): Niciun ingredient obținut prin tehnici genetice noi sau vechi nu poate fi folosit în hrana animalelor bio sau ca fertilizator.
• La procesare: Niciun aditiv sau ingredient NGT nu poate fi introdus în alimentele care poartă eticheta cu frunza verde europeană (Euro-leaf).

Pe scurt, standardul bio rămâne 100% curat din punct de vedere genetic, însă marea provocare pentru fermieri va fi să evite contaminarea accidentală de la vecinii care folosesc noile tehnologii dereglementate.

Pentru ca agricultura ecologică din România să nu devină ostatică la noile reglementari, sunt necesare acțiuni urgente, precum:

• Crearea unor rețele de ameliorare tradițională și ecologică bazate pe modelul open-source;
• Înființarea și finanțarea unor bănci regionale de semințe tradiționale și ecologice în România;
• Protecția juridică a cultivatorilor, pentru ca aceștia să își poată produce, schimba și vinde propriile semințe ecologice la nivel local, reducând la zero dependența de marii distribuitori globali.

”Vom continua lobby-ul la Bruxelles și București pentru a impune o demarcație juridică clară: drepturile de brevet nu trebuie să se aplice plantelor, semințelor sau trăsăturilor genetice native, asigurându-se astfel „libertatea de operare” pentru toți cultivatorii și amelioratorii. Fără semințe libere, conceptul de „agricultură ecologică” își pierde esența. Dacă o singură companie deține drepturile asupra seminței, ea controlează întregul lanț alimentar, de la sol până în farfurie, iar mica fermă ecologică este scoasă de pe piață”, spun reprezentanții Inter-Bio.

„Ar trebui o revizuire a PNAE (Planul Național pentru Agricultură Ecologică) care să includă și elementele unei strategii naționale pentru independența semințelor bio în România. Vrem ca, la nivelul consumatorilor, siglele de mai jos să fie înțelese corect a  ceea ce reprezintă: garantul unui consum sănătos și sustenabil, pentru care merită să răsplătim eforturile suplimentare ale unor fermieri dedicați și adesea marginalizați”, a mai spus Costin Lianu.

Însă Noile Tehnici Genomice au partizanii lor, inclusiv în comunitatea științifică.

În timp ce atenția publică este monopolizată de inteligența artificială și tranziția energetică, în laboratoarele și pe ogoarele Europei se dă o bătălie mult mai profundă pentru viitorul omenirii: asigurarea hranei în condiții de criză climatică severă. În centrul acestei revoluții silențioase se află Noile Tehnici Genomice (NGT – New Genomic Techniques), un set de instrumente biotehnologice de ultimă generație care promit să reinventeze agricultura, dar care declanșează, în același timp, o dezbatere aprinsă la nivelul Uniunii Europene între argumentele securității alimentare și cele ale prudenței ecologice.

1. Ce sunt Noile Tehnici Genomice? Dincolo de spectrul clasic al OMG-urilor

Pentru publicul larg, orice intervenție asupra ADN-ului plantelor trimite imediat cu gândul la Organismele Modificate Genetic (OMG) și la controversele anilor 1990. Însă comunitatea științifică internațională insistă că NGT-urile reprezintă o cu totul altă paradigmă.

Spre deosebire de OMG-urile transgenice clasice, unde în genomul unei plante se introducea material genetic de la o altă specie (de exemplu, gene de bacterie introduse în porumb), tehnici precum CRISPR-Cas9 (celebrul „foarfece molecular”, laureat al Premiului Nobel în 2020) acționează ca o funcție de „Find and Replace” (Caută și Înlocuiește). NGT-urile permit modificarea ultra-precisă a codului genetic existent al plantei, prin oprirea unei gene deficitare sau activarea uneia latente, fără a adăuga ADN străin. Practic, procesul replică exact mutațiile care ar putea apărea în natură prin evoluție sau prin hibridare tradițională, dar într-un timp record: luni de zile în loc de decenii, spun partizanii NGT-urilor.

2. Armele biologice împotriva secetei și a pesticidelor

Miza implementării NGT-urilor în Europa nu este una estetică, ci de supraviețuire economică. Schimbările climatice au transformat verile europene în teatre de operațiuni marcate de secete extreme și valuri de căldură care distrug culturi întregi.

Prin editarea genomică, cercetătorii au dezvoltat deja varietăți de grâu rezistente la secetă prelungită, roșii care necesită mult mai puțină apă și cartofi imuni la mană. Mai mult, NGT-urile oferă o soluție directă la obiectivele ambițioase ale Pactului Verde European (Green Deal), care cere reducerea masivă a utilizării pesticidelor chimice. Plantele editate genomic își pot dezvolta propriile mecanisme de apărare împotriva dăunătorilor, eliminând necesitatea stropirilor repetate care poluează solul și pânza freatică, spun experții care pledează în favorea acestor tehnici.

Radiografia tehnică: Diferențele cheie în biotehnologia agrară

Pentru a înțelege de ce noile tehnici impun o revizuire a legislației, este utilă o comparație directă între metodele de ameliorare a plantelor:

3. Bătălia legislativă de la Bruxelles: Între știință și lobby-ul ecologist

Până de curând, Uniunea Europeană a blocat utilizarea NGT-urilor printr-o decizie din 2018 a Curții de Justiție a UE, care plasa aceste tehnici sub incidența aceleiași directive rigide și restrictive care reglementa OMG-urile din 2001. O decizie considerată de lumea științifică drept o „eroare anacronică”, ce risca să lase Europa în urma SUA, Chinei sau Americii de Sud, unde NGT-urile sunt deja permise și folosite pe scară largă.

O schimbare majoră de optică s-a conturat prin propunerea Comisiei Europene de a împărți plantele NGT în două categorii:

1. NGT de Categoria 1: Plantele care au suferit modificări minime (echivalente cu cele care ar fi putut apărea natural sau prin selecție convențională). Comisia propune ca acestea să fie scutite de cerințele stricte de autorizare ale legislației OMG, fiind tratate ca plante convenționale.

2. NGT de Categoria 2: Plantele cu modificări mai complexe, care vor rămâne supuse unei supravegheri și autorizări riguroase.

Această relaxare legislativă a stârnit însă un val de proteste din partea mișcărilor ecologiste și a sectorului agriculturii ecologice. Criticii susțin că dereglementarea ar putea duce la contaminarea accidentală a culturilor bio și la monopolizarea pieței de semințe de către marii giganți din agribusiness prin intermediul brevetelor de invenție. De asemenea, aceștia cer menținerea obligatorie a etichetării pe produse, pentru a respecta dreptul consumatorului de a alege.

Un test de maturitate pentru viitorul alimentar

Noile Tehnici Genomice pun Europa în fața unei oglinzi a propriilor paradoxuri: europenii doresc o agricultură sustenabilă, ecologică și fără chimicale, dar refuză instrumentele științifice care pot livra exact acest rezultat în timp util pentru a combate efectele încălzirii globale.

NGT-urile nu reprezintă o „baghetă magică” ce va rezolva instantaneu criza climatică sau risipa alimentară, dar sunt, fără îndoială, o componentă critică din trusa de scule a fermierului modern. Succesul acestei tranziții va depinde de capacitatea liderilor europeni de a crea un cadru legislativ echilibrat – unul care să permită inovația științifică salvatoare, dar care să garanteze transparența deplină și protecția micilor producători în fața monopolurilor genetice.

NewsEdge: SUA blochează două modele de AI pe motivul siguranței naționale